"Orice om stie ca va muri odata; unii de la o varsta inainte merg pana acolo incat isi pregatesc mormantul si hainele de inmormantare. De testament, nu mai voabesc, este o obisnuinta banala mai ales intre cei care lasa in urma lor avere, si nu le este indiferent cui ii va ramane.
Cat despre testamentul sufletesc, ni-l facem tot timpul, fara sa ne dam seama, in corepondenta cu prietenii, orala sau scrisa,prin care ne exprimam parerile noastre asupra vietii. Si tot ce construim temeinic, stiind ca are sa ne supravietuiasca, nu-i altceva decat dovada ca suntem constienti de pieirea noastra viitoare. Ne pregatim de moarte, intr-adevar, dar fara sa ne dam un termen. In acest fel, moartea ramane un fenomen ipotetic, devenind real numai pentru cei ce mor in jurul nostru."
Radu Tudoran - "O suta una lovituri de tun"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu