Moartea lui Melchiade in romanul "Un veac de singuratate"

"In cele din urma se indrepta spre locul unde Melchiade obisnuia sa-si intinda cortul, si dadu peste un armean taciturn care lauda in limba spaniola un elixir care te facea invizibil. Acesta inghitise dintr-o sorbitura o cupa plina cu o substanta chihlimbarie in clipa cand Jose Arcadio Buendia isi croi drum cu brutalitate, prin mijlocul grupului care asista cu gura cascata la spectacol, si reusi sa-i adreseze intrebarea sa. Tiganul il invalui cu chipul sau spalacit, inainte de a se pierde intr-o baltoaca de pacura fumeganda si puturoasa, deasupra careia continuau sa pluteasca ecurile raspunsului sau : "Melchiade a murit." Sub lovitura acestei vesti, Jose Arcadio ramase impietrit, incercand sa-si stapaneasca durerea pe care o resimtea, pana cand oamenii stransi acolo se risipira chemati la alte spectacole si pana ce baltoaca armeanului taciturn se evapora complet."