"Simtea in suflet extazul creatiei, dublat de-o adanca tristete, pentru ca presimtea ca lumea pe care o crea el acum nu poate sa dureze : izvoarele zglobii, vartejurile de petale spulberate, adierile usoare, care in realitate nu erau altceva decat o umbra a umbrelor, vor seca, se vor ofili si se vor opri in clipa in care muzica lui se va topi in adancul tacerii."
(Mazo de la Roche - "Jalna")
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu