PANAIT ISTRATI - " NERANTULA"
"Copilaria si mai ales inceputul adolescentei sunt trepte ale vietii pe care nimeni nu le intelege. Oricat le-ar fi trait parintii, cei casatoriti nu le inteleg mai bine decat cei necasatoriti, si-i foarte bine asa, caci altfel, viata ar fi nespus de monotona : copilaria, adolescenta, maturitetea si batranetea sunt patru vieti, patru feluri de-a trai ; le ucizi pe toate daca vrei sa torni pe una in tiparul celeilalte. Astazi stiu ca uleiul sfant care ne curge in vine, potrivit temperamentului nostru, isi cere dreptul de a se manifesta inca din clipa cand ne nastem, si ca este cu totul strain de ceea ce numim logica, bun-simt, judecata. Judecata apartine creatorului. Noi n-avem altceva de facut decat sa ne supunem sau nu. Atat. Asta-i soarta noastra. ( ... )
Ah! ... copilarie, copilarie ... Aceasta poveste cu zmeul, ca toate cele ce vor urma, nu-i decat un mijloc de a ma ameti, rechemandu-te copilarie! Simt nevoia sa te retraiesc, o , copilaria mea, caci, iata, moartea se apropie, si ieri, abia ieri, eram copil inca !
De ce oare, nu se prelungeste copilaria pana la capatul vietii ? De ce devii deodata grijuliu, meschin in toate si mai ales chibzuit ? La ce bun prudenta ? Ce ne da in schimb, aceasta zgarcenie pe care o punem in tot ce cheltuim? "
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu