Ego-ul nu exista in sine; el este in relatie cu cineva.Cand suntem singuri, ego-ul se subtiaza, ajungand pana la urma sa se dizolve, indreptandu-se spre o noua nastere, cu o forta sporita.
Intr-un grup sunt responsabili toti, si nici unul.Nu exista o constiinta individuala, ci una de grup. Astfel, in grup, regresam, devenind asemenea animalului.
Solitudinea aduce extazul. Numai solitudinea permite obtinerea iluminarii.
Constiinta este un fenomen individual.Doar inconstienta este colectiva.
Dorinta de a poseda provine din teama de solitudine. Neputand suporta solitudinea, cautam compania cuiva. Dar, cum prezenta oamenilor este instabila, ne intoarcem catre obiecte. Faptul de a trai cu o femeie nu este usor si este mai simplu sa traiesti cu o masina. Deci, pana la urma, nevoia de posesiune se rasfrange asupra obiectelor. Devenind constient de propria solitudine, devenim constienti si de solitudinea altora, caz in care putem recunoaste faptul ca dorinta de posesie este nefireasca.Odata cu ne-posesiunea, se nasta compasiunea, si, de asemenea, inocenta. A fi inocent inseamna a avea un spirit religios. O data cu inocenta se atige culmea adevaratei iluminari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu