O experienta care nu are legatura cu viata mea de zi cu zi…dar pe care merita sa o descriu in cateva cuvinte aici pe Gaillardia
Ieri , in dimineata zilei de 2 decembrie dupa trezire, dupa ce am baut o ceasca cu cafea am deschis calculatorul si bineinteles dupa aceea am accesat internetul. Nu mai stiu exact cum,,,,am ajuns pe un site cu “citate, proverbe despre viata”, in general. Mi-a atras atentia unul pe care nu am reusit sa-l consider valabil pentru previzunile zilei ce tocmai incepuse …am stat cateva minute sa-l analizez, avand intentia ca pe parcursul zilei sa vad in ce masura se adevereste. Suna cam asa:
“Each day provides its own gifts.”
Marcus Aurelius
Marcus Aurelius
Traducerea in liimba romana fiind “ Fiecare zi are sa iti ofere ceva ”. Primul gand al muritorului de rand e sa se gandeasca la ceva material…aceasta bineinteles nefiind singura explicatie a acestiu citat.
Aceeasi zi de 2 decembrie, in jurul orei 14 ma aflam in gradina casei noastre ..preocupat cu toaletarea unui arbust de “Corylus avellana” (alun), pe o vreme rece si umeda.
Cu toate astea am preferat sa petrec o parte din zi afara. Intr-o prima faza pasarile cerului,,,dar nu numai au inceput sa se agite, comportament care apare doar in momentele in care acestea se simt amenintate. In zona in care locuim exista o familie care creste porumbei…acestia fiind deseori vanati de ulii si alte pasari de prada. Am ridicat privirea, am vazut porumbeii dar nimic mai mult,. La numai cateva secunde asupra acestora se napusteste un uliu,,,,de data aceasta cu succes capturand intre gheare un porumbel albastru. Eram in mana cu un lastar de alun cu putin mai inalt decat mine, pe care instinctiv l-am ridicat in aer. Uliul ma observat in momentul in care avrut sa coboare la sol sa isi consume prada, dar in aceeasi clipa a si scapat porumbelul,,,aproximativ la 2 metri distanta de locul in care ma aflam eu. Un porumbel care parea desul de tinerel…m-am indreptat spre el sa vad ce sanse are sa ramana in viata. Arata in regula, fara urme de sange ,,,m-a privit in ochi….era surprins, la fel si eu. Unul din cainii nostri era cu mine,,,,imediat a poftit la porumbel…dar pana sa ajunga la pasare …porumbelul a reusit sa isi ia zborul. L-am urmarit pana a ajuns acasa la el,,,,(la 2 case distanta de mine).
Atunci am inteles ce insemnatate avea pentru mine acel citat…de care dimineata nici nu am fost prea incantat. Am simtit o mare bucurie si o satisfactie deplina. Acest porumbel a scapat, am reusit sa o observ o oarecare bucurie si in privirea lui,,,era foarte cuminte, calm. La scurt timp m-a sunat mama sa vada pe unde sunt,,,i-am povestit la telefon interesanta experienta pe care am trait-o.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu